Tinere, nu dispera, mai sunt şi altele!
O să vezi că la un moment dat te vei opri din sângerare.
Aş vrea să-ţi pot spune când, dar, dacă aş fi ştiut,
probabil că acum aş fi tăcut.
Dacă vei depune destul efort, într-o noapte de vară,
când te aştepţi mai puţin,
O să te trezeşti din propria ta piele
lăsând-o în urmă ca un şarpe
cu rănile aproape de vindecare.
S-ar putea să mai treacă puţin timp, apoi,
până când
într-un moment de singurătate
la capătul unor pahare de vin
O să-ţi priveşti cu ochi de Toma
cicatricile
fără a-ţi vine a crede că te-ai lecuit.
Şi, după ce ţi se vor întâmpla toate astea,
vei vrea să o iei de la început
Dar tot ce va rămâne în tine e o casă bântuită
cu tine dormind mereu pe pragul uşii de intrare
de frică de iubire de frică.
Bătrâne, nu dispera, a fost doar ea!

((Toate drepturile sunt rezervate ©LeMage.  Dacă doriți să copiați această poezie trebuie să o faceți precizând sursa (http://mihaigavrilescu.ro/).)) Photo by: Jerry Uelsmann