Noaptea are gust

Dacă ai putea să iei singurătatea
şi să o zdrobeşti până din ea
nu mai rămâne decât un pumn de vreascuri uscate
pe care să le împătureşti cu stoicitate
în hârtie creponată
în forma unui pliculeţ de ceai,
Dacă ai putea să torni apoi peste el apă fierbinte
şi să îl laşi la infuzat
nu mai mult de o viaţă de om
nu mai devreme de ultima lună de mai
Vei putea gusta la final o aromă specială de rouă
de atunci când se cuibăreşte ca o fragilă făptură
sub fire de iarbă
dorindu-şi să primească în dar lumină
după o viaţă în întuneric în care a oglindit
(în ochi necredincioşi în bolte cereşti
ai celor care muşcă din merele necoapte)
o lună plină.
Oamenii au un nume pentru această băutură.
O numesc noapte.

Drawing from Manon Gauther

Lasă un gând. Sau scrie o poezie şi poate o voi continua!

Protected by WP Anti Spam