Iubita mea, tu eşti un ou
Nu am ştiut până nu am încercat să te încondeiez
Şi ţi-am spart scoarţa
Cu amprentele degetelor mele.
Până atunci te credeam de lemn
Am crezut că rezişti dacă îţi bat câteva găurele
Cu cuiele din palmele mele.
Albuşul tău nu a fost prea bine fiert
Poate că te-am luat pe nepregătite
Erai nici prea moale, nici prea tare
Şi n-am crezut că o să te spargi
Şi-o să te scurgi pe trunchiul meu
Atunci când te voi strânge cu putere
Într-o îmbrăţişare.
Mai rămăsese atunci din tine doar gălbenuşul
Puţin ridat pe alocuri, semăna cu o portocală
Am încercat să înlătur de pe el
Strat de coajă după strat de coajă
Cu migală
În căutarea unui miez.
Şi n-am găsit înăuntrul tău nimic altceva
Decât dorinţa să mă recreez.
Iubita mea, eu sunt un ou.
Iubita mea, eu sunt un ou
Scrisă de Mihai Gavrilescu on apr. 2nd, 2016 in Flori de cireș