Iubita mea, eu sunt un ou

Iubita mea, tu eşti un ou
Nu am ştiut până nu am încercat să te încondeiez
Şi ţi-am spart scoarţa
Cu amprentele degetelor mele.
Până atunci te credeam de lemn
Am crezut că rezişti dacă îţi bat câteva găurele
Cu cuiele din palmele mele.
Albuşul tău nu a fost prea bine fiert
Poate că te-am luat pe nepregătite
Erai nici prea moale, nici prea tare
Şi n-am crezut că o să te spargi
Şi-o să te scurgi pe trunchiul meu
Atunci când te voi strânge cu putere
Într-o îmbrăţişare.
Mai rămăsese atunci din tine doar gălbenuşul
Puţin ridat pe alocuri, semăna cu o portocală
Am încercat să înlătur de pe el
Strat de coajă după strat de coajă
Cu migală
În căutarea unui miez.
Şi n-am găsit înăuntrul tău nimic altceva
Decât dorinţa să mă recreez.
Iubita mea, eu sunt un ou.

Lasă un gând. Sau scrie o poezie şi poate o voi continua!

Protected by WP Anti Spam