Oamenii nu cad pentru că li se pun piedici
ci pentru că aleg să facă echilibristică
pe o sârmă plină de ghimpi,
mult prea îngustă
pentru călcâiul lor de Ahile.
Oamenii nu cad pentru că li se pun piedici
ci pentru că încearcă să sară, cu salturi fragile,
obstacole prea înalte
pe sub care mai eficient ar fi să se târască;
dar tuturor le e frică să fie târâtoare,
să-şi necinstească trupul prin pământul ud,
spre primăveri în care să înflorească iarăşi
demn.
Oamenii nu cad pentru că li se pun piedici
ci pentru că încearcă să imite iluzii de adulţi
cu picioare de lemn
care-şi plutesc mesianic tălpile
prin mări de foc
deşi nu au învăţat să meargă bine
nici de-a buşilea
Oamenii nu cad pentru că li se pun piedici
ci pentru că nu înţeleg că mai întâi
trebuie să urci şi să cobori şi să înveţi
paşii pe loc,
paşii de drum
şi paşii de dans
ca apoi să poţi să zbori.