Filament

Se apropiase atât de mult de mine
încât simțeam că mulțimea celulelor noastre se intersectează
Într-un singur punct
Invizibil și de nelocalizat
Atunci sunetul bătăilor inimii mele începuse să devină mai accentuat
Să acopere tot și să vibreze în toate
Ca o undă dând naștere unui nou univers
mai frumos, mai mut
În care noi nu ne mai discerneam unul de celălalt
și tot haosul dintre noi
Căpăta, în sfârșit,
sensul unul început.

Lasă un gând. Sau scrie o poezie şi poate o voi continua!

Protected by WP Anti Spam