Fără nume

E sentimentul acela al flăcării stinse.
Într-un moment pe care nu l-ai anticipat niciodată
se face întuneric
și nu mai poți vedea nimic
nu mai poți atinge nimic
nu te mai poți face auzit.
Ar trebui să aibă un nume
ceva care să-ți facă pielea de găină
ceva care să descrie mai bine aruncarea în prăpastie
un sinonim mai bun pentru această prăbușire a acoperișului cerului peste tine.
Ei îl numesc mult prea simplu: vid
de parcă ar fi ceva banal
să simți că lipsești cu totul din tine
să simți că lipsești

Lasă un gând. Sau scrie o poezie şi poate o voi continua!

Protected by WP Anti Spam