O sârmă ghimpată
întinsă de la un capăt al celălalt
ale culorii gri
pe care masochiştii cu o kharmă bună
pot merg în picioarele goale
devenind pe rând personajele lui Orwell
uitând la fiecare pas a zâmbi.
De-a dreapta şi de-a stânga sârmei
nou-născuţii rostesc
din ce în ce mai vag
un acatist.
Iar eu, eu merg de-a buşilea
pe sârma asta.
Şi nu sunt masochist.